Ioana.Murariu

Puternică, curajoasă... Îmi vin in minte des aceste doua cuvinte... Cică așa aș fi: puternică si curajoasă... Pentru ca am făcut o schimbare? Schimbare de care îmi este frica la orice pas. O schimbare care îmi provoacă anxietate. Schimbare care ma sperie noaptea când ma bag la somn si mai ales dimineața când ma trezesc. Puternică si curajoasă... Pentru câte am realizat in ultima perioada? Pentru ca am încredere in mine? Pentru ca merg înainte si nu-mi dau voie sa cad? Puternică si curajoasă? Când sufletul meu vrea sa se ghemuiască într-un colț si sa plângă si sa plângă pana când trece toată aceasta stare, aceasta emoție, aceasta teama de mine si de ziua de maine. Rad mai des? Lupt mai mult? Am încredere? Merg înainte? Am speranțe? Ma uit la maine? Ma uit la mine? Ma uit in oglinda si spun "Ești puternică! Ești curajoasă!" când îmi las o lacrima sa curgă pe obraz si îmi spun cu teama si cu iubire "Ești vulnerabila, dă-ți voie sa plângi, dă-ți voie sa plângi, dă-ți voie să...

Ca orice ce fetiță cu idealuri și cu gânduri la cum va fi când voi fi mare, visul meu presupunea un soț iubitor, doi copii, casa și mașina. Oare ce se întâmplă cu visele noastre odată ce creștem? Oare visele chiar devin realitate? Realitatea e ca mi s-a îndeplinit acest vis... am avut și soț și casa și mașina. Și doi copii minunați, pe care ii am lângă mine în pat aproape în fiecare noapte. Iar visul acesta a fost real. Pana când visul a dispărut, iar realitatea se transformase în lucruri mai puțin plăcute. Acum, realitatea mea este ca sunt o mama singura cu doi copii și ca a apărut un nou vis legat de o casa, mașina pentru mine și pentru copiii mei. Cine spune ca realitatea e doar una? Realitatea e ceea ce trăim în momentul când trăim. Iar acum trăiesc o noua Ioana... Ioana cu doi copii și cu planuri. Iar realitatea asta este minunata pentru noi. Grea, dar minunata!