Ce e lăsat pe mâine, de obicei e lăsat pentru totdeauna
Am auzit zicala aceasta ieri la TEDx Women. Până ieri nu i- am dat importanță . Ieri însă am ascultat -o cu adevărat . De atunci am reflectat mult asupra ei și pot spune că , în ultima perioadă , am făcut mai mulți pași în „ azi ” și „ acum ” și mai puțini în „se face mâine ”. Până acum câțiva ani, „ mâine ” însemna ceva vag , generos , ireal . Mâine voi avea mai multă energie, mâine mă va ajuta cineva , mâine voi avea o oră doar pentru mine, mâine mă duc la sală , mâine mă ocup de mine. Acum știu ...